MIHAI EMINESCU

15 iunie 2016-127 de ani de la trecerea la cele vesnice a  Luceafarului Poeziei Romanesti
                                         

                                                                   
,, Si te-ai dus, dulce minune,
   S-a murit iubirea noastra-
   Floare-albastra! Floare-albastra!...
   Totusi este trist in lume!"

Sarbatoarea RUSALIILOR

Sărbătoarea Rusaliilor – tradiții, obiceiuri și superstiții

Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile este sărbătoarea creștină care comemorează pogorârea Sfântului Spirit asupra ucenicilor lui Hristos și se celebrează anual la 50 de zile după Înviere.

Se pare că sărbătoarea Rusaliilor se ține diferit în funcție de fiecare regiune a țării. Astfel, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia,  Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile.

În tradiția românească se spune că cine nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”.

La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.

De asemenea, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare aceste buruieni, pentru a nu fi “luați din Rusalii” sau pociți de către ielele neiertătoare.

O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici.

Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte 7-8, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și bani.

Un alt obicei specific Rusaliilor care se întâlnește prin zonele ardealului poartă numele de “Împănatul boului”. Obiceiul constă într-o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat boul va fi eliberat, iar o tânără fată va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.

Tot în Ardeal, imediat după Rusalii, se practică obiceiul numit“udatul nevestelor”. Pentru ca femeile să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului tradiția spune că acestea trebuie stropite cu apă

Pe langă multitudinea de tradiții și obiceiuri, de Rusaliiîntâlnim și o serie de superstiții, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt următoarele:

·        În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că ielele te pot prinde și pedepsi;

·        De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele;

·        Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea ielelor, deoarce nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua;

·        De la Rusalii timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac;

·        În ziua de Rusalii nu e bine să te cerți cu alții fiindcă vei fi “luat din Rusalii”, etc.

PE 9 IUNIE 1912 TRECEA LA CELE VESNICE I.L.CARAGIALE

PASTELUL

Ce poate fi mai frumos decat un pastel de Vasile Alecsandri.

Pastelul este o creație lirică descriptivă, aparținând literaturii culte care, prin intermediul unui peisaj, transmite sentimentele eului liric. Modul de expunere folosit este descrierea. Într-un pastel dominante sunt imaginile artistice, realizate prin figuri de stil, organizate într-o descriere tip tablou. Aceasta poate avea ca temă un anotimp, un colț de naturǎ, un moment al zilei, un aspect din viața micilor viețuitoare etc.

Paştele

de Vasile Alecsandri

                        De Paşti în satul vesel căsuţele-nălbite

                        Lucesc sub a lor maldure de trestii aurite

                        Pe care cocostârcii, înfipţi într-un picior,

                        Dau gâtul peste aripi, tocând din ciocul lor.

                        Un scrânciob mai la vale pe lângă el adună

                        Flăcăi şi fete mândre ce râd cu voie bună;

                        Şi-n sunet de vioare, de cobze şi de nai

                        Se-ntoarce hora lină, călcând pe verde plai.

                        Bătrâni cu feţe stinse, români cu feţe dalbe,

                        Românce cu ochi negri şi cu ştergare albe

                        Pe iarba răsărită fac praznic la un loc,

                        Iar pe-mprejur copiii se prind la luptă-n joc.

                        Şi scrânciobul se-ntoarce, purtând în legănare

                        Perechi îmbrăţişate cu dulce înfocare,

                        Ochiri scânteietoare şi gingaşe zâmbiri

                        Ce viu răspândesc în aer electrice luciri.

Fanus Neagu

Fănuș Neagu- ”Scriu pentru că iubesc viaţa”.

Fănuş Neagu, povestitor, memorialist, nuvelist, romancier şi dramaturg, s-a născut pe 5 aprilie 1932, în Grădiştea-de-Sus, judeţul Brăila. A studiat primii cinci ani de şcoală primară în satul natal. Şi-a continuat studiile între anii 1944-1948 la Liceul Militar din Iaşi şi a urmat Şcoala Pedagogică nr. 2 din Bucureşti, iar în 1952 a devenit cursant al şcolii de literatură “Mihai Eminescu”, până în anul 1953, fiind coleg de generaţie cu Nicolae Labiş, Radu Cosaşu etc. Între anii 1954 şi 1957 învaţă la Facultatea de Filologie din Bucureşti, dar nu îşi încheie studiile.

În anul 1954 debutează cu povestirea “Duşman cu lumea”, în revista Tânărul scriitor, iar în anul 1960 are loc debutul editorial, cu volumul de povestiri “Ningea în Bărăgan”, retipărit în 1964 sub titlul “Cantonul părăsit”. În 1960 publică “Somn de la amiază”, iar în 1962, “Dincolo de nisipuri”, în anul 1967 publică “Vara buimacă”, iar piesa “Scoica de lemn” este pusă în scenă la Teatrul Nottara din Bucureşti. Publică ulterior, în anul 1979, “Cartea cu prieteni”, în anul 1981 – “Insomnii de mătase”, în anul 1985 – “A doua carte cu prieteni”. În anul 1985 i se joacă piesele “Echipa de zgomote”, la Teatrul Majestic, şi “Olelie”, la Teatrul Naţional din Bucureşti.

Printre volumele pe care le-a scris se mai numără “Întâmplări aiurea şi călătorii oranj” (publicistică), romanul “Scaunul singurătăţii”, iar în anul 1993 i se joacă la Teatrul Naţional din Bucureşti şi la Teatrul Naţional din Timişoara piesa “Casa de la Miezul Nopţii sau Paiaţa soseşte la timp”. A primit, printre altele, premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumele “Cantonul părăsit”, “Frumoşii nebuni ai marilor oraşe”, “Echipa de zgomote”, “Casa de la Miezul Nopţii sau Paiaţa soseşte la timp”. În perioada decembrie 1993 – 1996, Fănuş Neagu a fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti. În noiembrie 1993 devine membru corespondent al Academiei Române, iar pe 21 decembrie 2001 a devenit membru titular al aceleiaşi instituţii. Fănuş Neagu a murit în marţi 24 mai 2011, la ora 3.30, la spitalul Elias din Capitală, în urma unei îndelungi suferinţe.

TABARA DE SKI

O saptamana plina de distractie si recreere pentru copiii comunei cu care suntem infratiti (DEREKEGYHAZ)Ungaria, urmand ca in vara sa le intoarcem vizita intr-o frumoasa tabara de soare si voie buna.
Ca aceasta tabara a prietenilor maghiari sa fie una reusita,va invit si pe voi, dragi copiii(utilizatori ai bibliotecii),  sa va alaturati si sa veniti cu idei.
Deoarece timpul este chiar prielnic,  va provoc  joi dupa scoala ,  la SANIUS impreuna cu copiii maghiari sa va cunoasteti si sa schimbati pareri.

24 ianuarie 1859 ,,MICA UNIRE"

Actul istoric de la 24 Ianuarie 1859 reprezinta primul pas pentru infaptuirea STATULUI NATIONAL ROMAN UNITAR.
Cunoscutul cantec ,, HORA UNIRII" pe versurile marelui poet VASILE ALECSANDRI este prezent de atunci la marele eveniment  UNIREA MOLDOVEI cu TARA ROMANEASCA sub conducerea lui ALEXANDRU IOAN CUZA.