„Eminescu și Poezia pentru copii " Gradinarii de la Gradinita Copalnic Manastur (dir. prof. Pop Ioan), coordonați de doamnele

educatoare, au desfășurat o oră de lectură cu ocazia împlinirii a 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Gradinarii, au recitat și au asistat la prezentarea de carte „Eminescu în ediții dedicate copiilor”, susținută de bibliotecar Olah Nicoleta.

Ziua Culturii Naționale este o sărbătoare națională, care are loc anual în România pe 15 ianuarie cu scopul de a promova cultura, arta și efortul academic. Ziua de 15 ianuarie a fost aleasă ca Zi a Culturii Naționale, întrucât reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850 - 1889). Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. A fost poet, prozator, dramaturg și jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică – de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant și de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel. Ziua Culturii Naționale a fost stabilită prin Legea Nr. 238 din 7 decembrie 2010. Și în alte țări europene, Ziua Culturii prețuiește oamenii de cultură, reprezentativi fiecărui stat în parte. Astfel că: În Spania, Ziua Culturii Naționale este marcată de data morții lui Miguel de Cervantes; În Portugalia, ziua are legătură cu data la care s-a născut poetul Luis de Camoes; Iar în Republica Moldova, Ziua Culturii Naționale a fost stabilită de către autorități tot ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu. Motivul pentru care a fost aleasă ziua lui Eminescu drept Zi a Culturii Naționale ar putea fi acela că este poetul „nepereche” al neamului românesc ori acela că personalitatea marcantă a lui Mihai Eminescu – nu doar în literatură, ci și în jurnalism ori în filosofie – i-a impresionat atât pe contemporanii săi, cât și pe cei din generațiile următoare. Inteligența lui, cultura de nivel european, bogăția și farmecul limbajului eminescian nu au rămas neobservate, ci au fost apreciate. Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la București. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române. .

Fotografii ale lui Eminescu sunt foarte putine, fotografia de mai sus a fost realizata in anul 1869 de catre fotograful Jan Tomas, dar nu in Romania ci la Praga, acolo unde Eminescu se pregatea sa urmeze cursurile Universitatii Caroline, a doua ca reputatie din imperiul Austro-Ungar, dupa cea de la Viena. Pentru a se putea inscrie, poetul avea nevoie de o fotografie la dosar. Universitatea de la Praga l-a respins, iar poetul a plecat la universitatea din Viena. La Praga, Eminescu a facut sase fotografii de tip portret, toate in studioul lui Jan Tomas: trei ovale si trei dreptunghiulare, de dimensiunile unei carti postale. Din cele sase exemplare s-au mai pastrat doar trei, in arhiva personala a poetului sau la apropiati. Nu se stie cu exactitate soarta celorlalte trei fotografii, dar probabil au ramas la dosarele de inscriere de la facultatea din Praga si cea din Viena. Jan Tomas a fost un fotograf de origine ceha care a trait intre anii 1841—1912. A lucrat ca fotograf intre anii 1867 si 1904 si a realizat mai multe portrete ale unor personalitati ale acelor vremuri. Totusi, cea mai cunoscuta fotografie a sa ramane cea a poetului Mihai Eminescu. text Wikipedia si internet

Pe 2 Ianuarie 1890, orele 13 la cimitirul ETERNITATEA ieșenii aveau să-și ia un ultim rămas bun de la marele povestitor și iubitor al acestui târg, ...ION CREANGĂ.. -Omul care ne-a înveselit copilaria cu snoavele și nemuritoarele amintiri ale copilăriei sale avea să părăsească această lume într-o prezență modestă dar care cu sigurantă l-ar fi multumit întrucât era un personaj destul de retras căruia îi displăcea fastul și opulența.. Probabil vremea urâtă a făcut să fie alături de el pe ultimul drum doar cei care l-au iubit și apreciat la adevărata valoare.. A murit în plin ajun de AN NOU în modesta bojdeucă din ȚICĂU, unde și-a petrecut momente de mare valoare alături de nelipsitul său prieten M. EMINESCU. -Dealtfel și moartea acestuia a fost unul din factorii ce aveau să-i aducă sfârsitul iar dupa moartea poetului era văzut des plângând seara pe cerdac în timp ce-i citea poeziile .. Nu se mai îngrijea de sănătate, tratamentul de SLĂNIC nu mai dădea roade, era din ce în ce mai dezinteresat de viață și sănătate iar inevitabilul s-a produs pe 31 Decembrie 1889 când un ultim atac de apoplexie( boala moștenită de la mama sa Smaranda) avea să-i fie fatal.

preluat de pe internet

Alexandru Mitru -,,Legendele Olimpului"

Alexandru Mitru (n. 6 noiembrie 1914, Craiova - d. 19 decembrie 1989, București) a fost un prozator român, autor de literatură pentru copii și tineret.Printre scrierile sale se numără Legendele Olimpului și volumul de povești Căciula fermecată.

In asteptarea Craciunului la Gradinita si Scoala Copalnic sat. Gradinarii si elevii de la Scoala Copalnic sat, sub indrumarea prof.educ. Veronica Put si inv.Pop Gheorghe au intampinat-o cu caldura si multa bucurie in suflete, pe bibliotecar Olah Nicoleta de la Biblioteca Comunala Copalnic Manastur, care le-a daruit o ora de lectura cu povesti si obiceiuri de Craciun, aduse special pentru ei. Atmosfera de poveste a fost completata de colinde, urari de sarbatori si obiceiuri culinare.

Constantin Brancusi

Constantin Brâncuşi s-a născut în data de 19 februarie 1876, la Hobița (jud. Gorj), al şaselea copil al lui Nicolae şi Maria Brâncuşi. Prima clasă primară o face la Peştişani-Gorj, apoi continuă şcoala la Brădiceni. Copilăria este marcată de dese plecări de acasă, la păstorit, în copilărie, și ani lungi de ucenicie în ateliere, prăvălii, restaurante în adolescenţă şi tinereţe. În întâlnirile lor pariziene, Brâncuşi şi mai tânărul Petre Pandrea rememorează copilăria oltenească, care este una cu responsabilităţi, unde nu este loc de răsfăţuri ca în modelul literar al domnului Goe. Tânărul Brâncuşi pleacă de acasă să se „procopsească”, adică să-şi găsească un rost prin muncă. Toate studiile lui încep cu un examen reuşit şi se încheie cu diplomă, „patalama”, obţinerea bursei fiind condiţionată de seriozitatea studiilor. Mai întâi, părintele (mama văduvă) trebuie să se angajeze că va plăti în cazul în care tânărul bursier nu va frecventa şcoala sau orice eventuale "rele purtări" ale acestuia, ceea ce Constantin Brâncuşi nu îşi poate permite. Vinde unei rude puţinul pământ, partea sa de moştenire de la tată, şi compensează nevoia

de bani prin cereri de burse adresate bisericii, autorităţilor locale, ministerului. Pentru acestea trebuie să ofere în schimb seriozitate şi rezultate. Pentru obţinerea burselor oferite de Epitropia Bisericii Madona Dudu din Craiova şi de autorităţile judeţului Dolj pe perioada studiilor de la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, şcoala de la Bucureşti eliberează elevului certificate care atestă faptul că a frecventat cu succes cursurile, şi eventualele premii obţinute. În această corespondenţă putem vedea câteva dintre lucrările elevului Brâncuşi care au primit distincţii, păstrate în Serviciul Judeţean Dolj al Arhivelor Naţionale. Actele referitoare la familia Brâncuşi se păstrează la Serviciul judeţean Gorj. Citatele folosite din Petre Pandrea, "Brâncuşi. Amintiri şi exegeze", editura Meridiane, Bucureşti, 1976.

Zile Altfel la Biblioteca Comunală Copalnic Mănăștur! În cadrul săptămânii “Școala Altfel”, Biblioteca Comunală Copalnic Manăștur, a fost plină de copii curioși, dornici de cunoaștere, elevii de la Școala Gimnazială Augustin Buzura, clasa pregătitoare si clasa a-I-a. Elevii au ascultat POVESTEA UNUI ȘORICEL DE BIBLIOTECĂ . Am aflat împreună ce înseamnă o bibliotecă,ce cuprinde, ce cărți găsim la bibliotecă, cât de important este să citim, să citim mult. Copiii și-au demonstrat pasiunea pentru lectură, fiind recompensați cu mult râvnitul permis de bibliotecă. Vă așteapt la Biblioteca Comunală Copalnic Manăștur , împreună cu alte sute de cărți interesante!