CONCURS SCOLAR; 1DECEMBRIE -ZIUA NATIONALA A ROMANIEI
vineri, 27 noiembrie 2015
miercuri, 11 noiembrie 2015
CARTI SCIENTE-FICTION (CARTI SF)
31 de cărți
science-fiction de citit într-o viață
Seriile lui Isaac Asimov sunt obligatorii pentru astfel de liste, dar merită să menționăm în mod special:
O piatră pe cer (prima din seria Imperiului) – Joseph Schwartz pășește peste o păpușă și intră într-o altă lume, aparținând unui imperiu galactic, dar pe aceeași planetă Pământ. Aceasta a ajuns să fie doar o piatră pe cer, o planetă radioactivă, unde locuitorii sunt tratați ca toți băștinașii lumii noastre de când omul a început să descopere noi teritorii.
Praf de stele (Imperiul II) – Biron Farrell, un tânăr naiv, descoperă că în camera sa a fost plasată o bombă. Va afla apoi că tatăl lui, respectatul Fermier de Widemos, a fost ucis. Revoltat, încearcă să afle adevărul și se trezește implicat în ițele unor complicate intrigi politice, mistere și afaceri de spionaj. Ajuns în spațiu, se vede silit să se maturizeze brusc după ce dă piept cu despoții planetei Tyrann. Acum însă nu se va lupta doar pentru propria viață, ci și pentru libertatea galaxiei.
Fundația (prima carte din seria cu același nume) – Hari Seldon, întemeietorul psihoistoriei, prezice prăbușirea Imperiului Galactic și instaurarea unei ere de barbarie care va dura treizeci de milenii. Cu ajutorul colaboratorilor săi, Seldon înființează Fundația Enciclopediei Galactice, a cărei misiune este să salveze cunoștințele a 12 000 de ani de evoluție. Fundația este exilată pe Terminus, o planetă de la marginea Galaxiei, de unde se implică mersul istoriei, transformând știința în religie, iar savanții în preoți care s-o răspândească în lumile Imperiului.
Eu, robotul – o culegere de povestiri science-fiction scrise de Isaac Asimov, legate laolaltă prin istorisirea lor către un reporter (naratorul) de către Dr. Susan Calvin, în secolul XXI. Deși povestirile pot fi citite separat, ele au în comun tema interacțiunii dintre oameni, roboți și moralitate și, luate împreună, relatează povestea istoriei fictive asimoviene a roboticii.
Philip K. Dick cu ale sale:
Ubik – Preocupat de multiplele forme ale realității, Philip K. Dick a scris o poveste SF în care regresia timpului și deriva temporală invită cititorii într-o incursiune în viitor. Moartea lui Glen Runciter declanșează o misiune nebuneasca, în decursul căreia morții le dictează viilor. Entitatea Ubik, metaforă a unui Dumnezeu atotputernic și atotștiutor, intră în scena. Începe spectacolul.
Omul din Castelul Înalt – Ce mai este real în aceasta lume în care forțele Axei au câștigat cel de-Al Doilea Război Mondial? Poate doar romanul unui obscur autor de science fiction care, pierdut într-o margine de America pacificata de japonezi, imaginează o istorie paralela, în care aliații au învins. Oracolul I Ching pare să confirme fantezia sa și concluzia, uluitoare, se impune de la sine: întreaga lume este o nălucire populata de fantome! Dar nimic nu este atât de simplu pe cât pare…
Arthur C. Clarke – Odiseea Spațială – O rasă extraterestră ancestrală și necunoscută folosește un dispozitiv de forma unui monolit cristalin gigantic pentru a investiga lumile de pe cuprinsul galaxiei și, acolo unde este posibil, încurajează dezvoltarea vieții inteligente. Cartea prezintă apariția unui asemenea monolit în Africa de acum 3 milioane de ani, unde inspiră un grup flămând de strămoși hominizi ai omenirii să învețe cum să folosească unelte pentru a ucide animale pentru hrană, pentru a se apăra împotriva prădătorilor și pentru a pune capăt luptelor cu alte triburi.
Neal Stephenson – Snow Crash – Cartea prezintă ipoteza că limba sumeriană ar fi un limbaj de programare firmware pentru trunchiul cerebral, care ar funcționa pe post de BIOS pentru creierul omenesc. Conform personajelor din carte, zeița Așerah ar fi personificarea unui virus lingvistic similar unui virus informatic. Zeul Enki ar fi creat un program de contracarare, „nam-shub”, care a făcut întreaga omenire să vorbească limbi diferite pentru a o apăra de Așerah (o reinterpretare a poveștii Turnului Babel din Orientul Apropiat).
Michael Crichton – Sfera – Romanul are ca punct central o enigmă tehnologică – o navă imensă, aparent de origine extraterestră, descoperită pe fundul oceanului Pacific, de a cărei cercetare se ocupă o echipă de savanți. Odată ajunși în interiorul navei, cercetătorii constată cu uimire că aceasta nu provine dintr-o altă civilizație și că adăpostește un obiect straniu, cu o destinație misterioasă…
George Orwell – O mie nouă sute optzeci și patru (1984) – Cea mai cunoscută viziune distopică a lumii viitorului, romanul (scris in 1949) este tabloul apocaliptic al unei Londre din era post-atomică, sediul unui regim totalitar în care orice logică pare a fi fost abolită. Epurările și evaporările au devenit un lucru firesc, trecutul este rescris mereu spre a corespunde prezentului, iar instrumentul propagandei este odioasa „nouvorbă“, o limba mecanicistă care completează imaginea de lume ordonată științific. În imperiul fricii absolute și sub ochii necruțători ai Fratelui cel Mare, libertatea individuală a fost pe vecie eradicată.
Ray Bradbury – Fahrenheit 451 – Într-un viitor apropiat, Guy Montag este pompier. Sarcina lui, este aceea de a incendia casele în care rarii proscriși citesc pe nevè… cărți, un lucru cu desăvârșire interzis într-o Americă cu cerul survolat în permanență de avioane de luptă, pregătite să apere teritoriul în cazul declarării unui război iminent. În aceeași America, viteza la care oamenii își duc traiul este una uimitoare.
Ciprian Mitoceanu – Amendamentul Dawson – Oamenii sînt egali între ei și nimeni nu are dreptul să schimbe această regulă. Egalitatea de șanse este un principiu pe care se bazează societatea modernă și acest lucru este nenegociabil.
Dar într-o zi, un congresman intră în istorie datorită amendamentului care împarte oamenii în categorii sociale în funcție de înzestrarea genetică: amendamentul Dawson.
Și iată cum lumea se schimbă din temelii…
Orson Scott Card
Saga Ender
Jocul lui Ender – Extratereștrii au atacat Pământul și aproape au distrus specia umană. Pentru a se asigura că oamenii vor câștiga următoarea înfruntare, cea decisivă, guvernul terestru a creat in vitro genii pe care le antrenează intensiv în arta militară. Instrucția constă, nicio surpriza, din „jocuri“ de război. Ender Wiggin, un geniu printre genii, câștiga într-un timp record toate „jocurile“ si pare eroul care va salva planeta. Dar va reuși să stabilească granița dintre real si virtual și să înțeleagă importanța ei crucială?
Vorbitor în numele morților – Au trecut trei milenii de la ultimul său joc, dar Ender, veșnic rătăcitor printre stele, este pururi tânăr. În schimb, gloria s-a transformat în anatemă, căci Ender s-a făcut vinovat de distrugerea singurei specii de ființe gânditoare pe care omenirea a întâlnit-o vreodată.
De aceea, când a fost descoperită planeta Lusitania și tânăra civilizație adăpostită de pădurile sale, Consiliul Stelar a înțeles că i se oferă șansa de a repara marea greșeală din trecut. Dar, o dată mai mult, neînțelegerile dintre coloniști și băștinași sunt inevitabile și este chemat Ender, acum Andrew Wiggin, pentru a vorbi în numele morților. Căci morții, și nu viii, pot schimba destinul Lusitaniei, al întregii galaxii.
Xenocid – Saga lui Ender continuă în Xenocid, unde cititorul descoperă în sfârșit o lume în care oamenii, matca și „purcelușii“ pot trăi în bună înțelegere. Lusitania, planeta pe care Andrew Wiggin-Ender a adus cândva pacea, este un nou Eden. Cel puţin așa crede Ender…
Dar Lusitania este infestată cu descolada, un virus ucigător pentru oameni, fără de care însă purcelușii nu se pot reproduce. Din cauza amenințării permanente a descoladei, Congresul Stelar ia hotărârea fatală – distrugerea totală a planetei –, care va împovăra conștiința omenirii cu un dublu xenocid. Flota pornește la atac. Deznodământul pare inevitabil.
Copiii minții – Jane, un computer evoluat, este singura în măsura să salveze Lusitania. Însă existența îi este amenințată chiar de Congresul Stelar. Vor reuși copiii mintii s-o țină în viață pe Jane?
Saga Umbrelor
Umbra lui Ender –„Când monofilarul atinse următoarea muchie a cubului, viteza crescu din nou și acum se îndrepta în sus într-un arc care, pe moment, părea că o să răzuiască plafonul. Apoi veni ultima muchie și el o zbughi în spatele stelei, unde fu prins cu dexteritate de plutonul său. Bean mișcă brațele și picioarele ca să arate că nu pățise nimic în timpul manevrei. Putea doar să ghicească ce gândea inamicul despre mișcările sale magice în plin aer. Important era că Ender nu intrase pe poartă. Timpul probabil se scursese.“
Umbra Hegemonului – Războiul a fost câștigat de Ender Wiggin și de armata sa de copii luptători. Dușmanul este distrus, rasa umană este salvată. Spre deosebire de Ender, luptătorii săi au plecat acasă la familiile lor împrăștiate pe tot globul. Școala de Luptă nu mai există, dar, odată dispărută amenințarea externă, Pământul se transformă din nou într-un câmp de bătălie. Națiunile vor să-și declare iar suveranitatea. Copiii de la Școala de Luptă sunt mai mult decât eroi; sunt potențiale arme ale țărilor care îi controlează. Rând pe rând, toți membrii armatei lui Ender sunt răpiți. Scapă doar Bean, care-i cere ajutorul lui Peter, fratele lui Ender.
Umbra marionetelor – Pământul și societatea sa s-au schimbat radical ca urmare a victoriei lui Ender Wiggin asupra Furnicilor, astfel unitatea impusa statelor aflate în război cu un dușman extraterestru s-a spulberat.
Națiunile se ridică din nou, în căutare de teritorii și influența, și mai presus de toate dorindu-și să controleze talentul și loialitatea copiilor de la Școala de Luptă.
Umbra uriașului – este romanul care încheie magistral epopeea lui Bean, mana dreapta a lui Ender în timpul teribilului război interstelar.
Bean l-a slujit pe Hegemon ca strateg și general în războaiele teribile ce au urmat victoriei lui Ender. Acum însă el și Petra tânjesc după un loc sigur în care să-și întemeieze o familie, iar pentru a-l găsi trebuie să pășească iarăși pe urmele lui Ender și să privească spre stele.
Charlie Huston – Insomnia – Într-un viitor apropiat, o boală apărută ca din senin face ravagii în rândul populației. Apărută în urma unui prion, insomnia afectează 5 procente din populația lumii. Și dacă s-ar manifesta doar prin lipsa somnului, nu ar fi o problemă. Problema devine gravă atunci când, la un an după instalarea bolii, cel bolnav moare în chinuri.
Această maladie dă naștere unui val apocaliptic de atentate care-i face pe americani să își baricadeze orașele (chiar zone din popularul Los Angeles fiind izolate de restul lumii), într-o încercare naivă de a se pune la adăpost
Ce alte cărți science-fiction ați include în această listă?
Frații Strugatki – Picnic la marginea drumului – Cunoscut și apreciat mai ales datorită fascinantei ecranizări a regizorului Andrei Tarkovski – Călăuza (S.T.A.L.K.E.R.)-, acest roman le-a adus fraților Strugațki celebritatea mondială. Cartea, apărută cu mari dificultăți în fosta Uniune Sovietică, este o alegorie politică cu conotații filosofice și etice, scrisă în cheie science-fiction, care depășește cu mult modelul scrierilor de anticipație sau al distopiilor sociografice. Prin consistența sa narativă și inteligența notării detaliilor semnificative, prin atmosfera sa metafizico-fantastică și stilul bogat și fluent, cartea fraților Strugațki e o opera epică în adevăratul sens al cuvântului.
H.G. Wells – Mașina Timpului – Fără nume, călătorul în timp își povestește peripețiile greu de crezut. Testează dispozitivul cu care ajunge în anul 802701, într-o lume în care îl așteaptă eloii şi morlocii. Acesta este doar începutul ales de H.G. Wells pentru cartea sa cea mai cunoscută.
Frank Herbert – seria Dune – Cea mai vândută serie S.F. din istorie și considerată de mulți drept cea mai bună operă a genului, saga Dune a respectatului autor american Frank Herbert a fost adaptată pentru marele și micul ecran, a dat naștere unui număr impresionant de continuări, prequeluri, bandă desenată și lucrări ale fanilor și stă la baza unei longevive și apreciate serii de jocuri computerizate, precum și a multiple jocuri de masă, de cărți și role-play.
Daniel Keyes – Flori pentru Algernon – este romanul unei ipoteze deopotrivă fantastice și terifiante: ce-ar fi dacă am avea puterea de a ne spori artificial inteligența, dacă într-o bună zi ar fi la îndemâna noastră să corectăm nu doar o imperfecțiune fizică, ci însuși creierul uman.
Arthur C. Clarke – Sfârșitul copilăriei – De-a lungul anilor, utopia din Sfârșitul copilăriei a fost considerată o expresie a pierderii individualității și o afirmare codată a unei identități colective. Romanul publicat de cunoscutul scriitor englez în 1953 invită cititorul la un exercițiu de imaginație cu totul special. În povestea lui Clarke, relația dintre om și cosmos nu este una de dominație. Ființa umana evoluează sau mai bine spus transcende într-un univers mistic.
Gerard Klein – Seniorii războiului – Romanul „Seniorii războiului” ne introduce într-un univers războinic de-a lungul spațiului și timpului, în care un soldat, Georges Corson, are misiunea să transporte pe o planetă inamică Monstrul, o ființă dotată cu puteri distructive nelimitate.
Kim Stanley Robinson – Seria Marte:
Marte roșu (1)– O sută de oameni de știinţă prestigioși, care primesc misiunea de a explora planeta Marte și de a pregăti colonizarea ei, părăsesc planeta Pământ la bordul unei nave. O călătorie fascinantă prin infinitul spațiului se sfârșește cu descoperiri spectaculoase despre viață, lume și oameni într-un univers care funcționează după legile lui. Și o carte de explorat oricând, oriunde și oricât.
Marte verde (2) – Terraformarea planetei Marte – un proiect grandios, o provocare extraordinară pentru om sau doar o joacă absurdă și arogantă de-a Dumnezeu? În Marte Verde, coloniștii încearcă să transforme planeta roșie într-un paradis al omenirii, însă tensiunile apar din doua direcții: politică și ecologie. Eterna dispută transpusă acum pe altă planetă.
Marte albastru (3) – Planeta roșie nu mai există. Acum, verde, acoperit de mări și așezări, Marte a fost în mod dramatic transformat dintr-un deșert într-un loc în care specia umană poate trăi. Singurul lucru care a mai rămas de terminat este crearea unei atmosfere respirabile și a unui ecosistem nou. În cele din urmă, Marte va deveni o nouă America, și lucrurile se vor petrece întocmai ca în vechea America.
Sir Arthur Conan Doyle – O lume dispărută – Protagoniștii romanului combat cu tenacitate şi spirit de sacrificiu necunoscutul, incertitudinea, tainele încă nedescifrate, îi animă pasiunea adevărului – vor să cunoască, să înțeleagă și să comunice. Acesta este motivul care pune în mișcare expediția întreprinsă de cei patru temerari în inima pădurilor virgine din Amazonia, însuflețiți de ipotezele și descoperirile profesorului Challenger.
Seriile lui Isaac Asimov sunt obligatorii pentru astfel de liste, dar merită să menționăm în mod special:
O piatră pe cer (prima din seria Imperiului) – Joseph Schwartz pășește peste o păpușă și intră într-o altă lume, aparținând unui imperiu galactic, dar pe aceeași planetă Pământ. Aceasta a ajuns să fie doar o piatră pe cer, o planetă radioactivă, unde locuitorii sunt tratați ca toți băștinașii lumii noastre de când omul a început să descopere noi teritorii.
Praf de stele (Imperiul II) – Biron Farrell, un tânăr naiv, descoperă că în camera sa a fost plasată o bombă. Va afla apoi că tatăl lui, respectatul Fermier de Widemos, a fost ucis. Revoltat, încearcă să afle adevărul și se trezește implicat în ițele unor complicate intrigi politice, mistere și afaceri de spionaj. Ajuns în spațiu, se vede silit să se maturizeze brusc după ce dă piept cu despoții planetei Tyrann. Acum însă nu se va lupta doar pentru propria viață, ci și pentru libertatea galaxiei.
Fundația (prima carte din seria cu același nume) – Hari Seldon, întemeietorul psihoistoriei, prezice prăbușirea Imperiului Galactic și instaurarea unei ere de barbarie care va dura treizeci de milenii. Cu ajutorul colaboratorilor săi, Seldon înființează Fundația Enciclopediei Galactice, a cărei misiune este să salveze cunoștințele a 12 000 de ani de evoluție. Fundația este exilată pe Terminus, o planetă de la marginea Galaxiei, de unde se implică mersul istoriei, transformând știința în religie, iar savanții în preoți care s-o răspândească în lumile Imperiului.
Eu, robotul – o culegere de povestiri science-fiction scrise de Isaac Asimov, legate laolaltă prin istorisirea lor către un reporter (naratorul) de către Dr. Susan Calvin, în secolul XXI. Deși povestirile pot fi citite separat, ele au în comun tema interacțiunii dintre oameni, roboți și moralitate și, luate împreună, relatează povestea istoriei fictive asimoviene a roboticii.
Philip K. Dick cu ale sale:
Ubik – Preocupat de multiplele forme ale realității, Philip K. Dick a scris o poveste SF în care regresia timpului și deriva temporală invită cititorii într-o incursiune în viitor. Moartea lui Glen Runciter declanșează o misiune nebuneasca, în decursul căreia morții le dictează viilor. Entitatea Ubik, metaforă a unui Dumnezeu atotputernic și atotștiutor, intră în scena. Începe spectacolul.
Omul din Castelul Înalt – Ce mai este real în aceasta lume în care forțele Axei au câștigat cel de-Al Doilea Război Mondial? Poate doar romanul unui obscur autor de science fiction care, pierdut într-o margine de America pacificata de japonezi, imaginează o istorie paralela, în care aliații au învins. Oracolul I Ching pare să confirme fantezia sa și concluzia, uluitoare, se impune de la sine: întreaga lume este o nălucire populata de fantome! Dar nimic nu este atât de simplu pe cât pare…
Arthur C. Clarke – Odiseea Spațială – O rasă extraterestră ancestrală și necunoscută folosește un dispozitiv de forma unui monolit cristalin gigantic pentru a investiga lumile de pe cuprinsul galaxiei și, acolo unde este posibil, încurajează dezvoltarea vieții inteligente. Cartea prezintă apariția unui asemenea monolit în Africa de acum 3 milioane de ani, unde inspiră un grup flămând de strămoși hominizi ai omenirii să învețe cum să folosească unelte pentru a ucide animale pentru hrană, pentru a se apăra împotriva prădătorilor și pentru a pune capăt luptelor cu alte triburi.
Neal Stephenson – Snow Crash – Cartea prezintă ipoteza că limba sumeriană ar fi un limbaj de programare firmware pentru trunchiul cerebral, care ar funcționa pe post de BIOS pentru creierul omenesc. Conform personajelor din carte, zeița Așerah ar fi personificarea unui virus lingvistic similar unui virus informatic. Zeul Enki ar fi creat un program de contracarare, „nam-shub”, care a făcut întreaga omenire să vorbească limbi diferite pentru a o apăra de Așerah (o reinterpretare a poveștii Turnului Babel din Orientul Apropiat).
Michael Crichton – Sfera – Romanul are ca punct central o enigmă tehnologică – o navă imensă, aparent de origine extraterestră, descoperită pe fundul oceanului Pacific, de a cărei cercetare se ocupă o echipă de savanți. Odată ajunși în interiorul navei, cercetătorii constată cu uimire că aceasta nu provine dintr-o altă civilizație și că adăpostește un obiect straniu, cu o destinație misterioasă…
George Orwell – O mie nouă sute optzeci și patru (1984) – Cea mai cunoscută viziune distopică a lumii viitorului, romanul (scris in 1949) este tabloul apocaliptic al unei Londre din era post-atomică, sediul unui regim totalitar în care orice logică pare a fi fost abolită. Epurările și evaporările au devenit un lucru firesc, trecutul este rescris mereu spre a corespunde prezentului, iar instrumentul propagandei este odioasa „nouvorbă“, o limba mecanicistă care completează imaginea de lume ordonată științific. În imperiul fricii absolute și sub ochii necruțători ai Fratelui cel Mare, libertatea individuală a fost pe vecie eradicată.
Ray Bradbury – Fahrenheit 451 – Într-un viitor apropiat, Guy Montag este pompier. Sarcina lui, este aceea de a incendia casele în care rarii proscriși citesc pe nevè… cărți, un lucru cu desăvârșire interzis într-o Americă cu cerul survolat în permanență de avioane de luptă, pregătite să apere teritoriul în cazul declarării unui război iminent. În aceeași America, viteza la care oamenii își duc traiul este una uimitoare.
Ciprian Mitoceanu – Amendamentul Dawson – Oamenii sînt egali între ei și nimeni nu are dreptul să schimbe această regulă. Egalitatea de șanse este un principiu pe care se bazează societatea modernă și acest lucru este nenegociabil.
Dar într-o zi, un congresman intră în istorie datorită amendamentului care împarte oamenii în categorii sociale în funcție de înzestrarea genetică: amendamentul Dawson.
Și iată cum lumea se schimbă din temelii…
Orson Scott Card
Saga Ender
Jocul lui Ender – Extratereștrii au atacat Pământul și aproape au distrus specia umană. Pentru a se asigura că oamenii vor câștiga următoarea înfruntare, cea decisivă, guvernul terestru a creat in vitro genii pe care le antrenează intensiv în arta militară. Instrucția constă, nicio surpriza, din „jocuri“ de război. Ender Wiggin, un geniu printre genii, câștiga într-un timp record toate „jocurile“ si pare eroul care va salva planeta. Dar va reuși să stabilească granița dintre real si virtual și să înțeleagă importanța ei crucială?
Vorbitor în numele morților – Au trecut trei milenii de la ultimul său joc, dar Ender, veșnic rătăcitor printre stele, este pururi tânăr. În schimb, gloria s-a transformat în anatemă, căci Ender s-a făcut vinovat de distrugerea singurei specii de ființe gânditoare pe care omenirea a întâlnit-o vreodată.
De aceea, când a fost descoperită planeta Lusitania și tânăra civilizație adăpostită de pădurile sale, Consiliul Stelar a înțeles că i se oferă șansa de a repara marea greșeală din trecut. Dar, o dată mai mult, neînțelegerile dintre coloniști și băștinași sunt inevitabile și este chemat Ender, acum Andrew Wiggin, pentru a vorbi în numele morților. Căci morții, și nu viii, pot schimba destinul Lusitaniei, al întregii galaxii.
Xenocid – Saga lui Ender continuă în Xenocid, unde cititorul descoperă în sfârșit o lume în care oamenii, matca și „purcelușii“ pot trăi în bună înțelegere. Lusitania, planeta pe care Andrew Wiggin-Ender a adus cândva pacea, este un nou Eden. Cel puţin așa crede Ender…
Dar Lusitania este infestată cu descolada, un virus ucigător pentru oameni, fără de care însă purcelușii nu se pot reproduce. Din cauza amenințării permanente a descoladei, Congresul Stelar ia hotărârea fatală – distrugerea totală a planetei –, care va împovăra conștiința omenirii cu un dublu xenocid. Flota pornește la atac. Deznodământul pare inevitabil.
Copiii minții – Jane, un computer evoluat, este singura în măsura să salveze Lusitania. Însă existența îi este amenințată chiar de Congresul Stelar. Vor reuși copiii mintii s-o țină în viață pe Jane?
Saga Umbrelor
Umbra lui Ender –„Când monofilarul atinse următoarea muchie a cubului, viteza crescu din nou și acum se îndrepta în sus într-un arc care, pe moment, părea că o să răzuiască plafonul. Apoi veni ultima muchie și el o zbughi în spatele stelei, unde fu prins cu dexteritate de plutonul său. Bean mișcă brațele și picioarele ca să arate că nu pățise nimic în timpul manevrei. Putea doar să ghicească ce gândea inamicul despre mișcările sale magice în plin aer. Important era că Ender nu intrase pe poartă. Timpul probabil se scursese.“
Umbra Hegemonului – Războiul a fost câștigat de Ender Wiggin și de armata sa de copii luptători. Dușmanul este distrus, rasa umană este salvată. Spre deosebire de Ender, luptătorii săi au plecat acasă la familiile lor împrăștiate pe tot globul. Școala de Luptă nu mai există, dar, odată dispărută amenințarea externă, Pământul se transformă din nou într-un câmp de bătălie. Națiunile vor să-și declare iar suveranitatea. Copiii de la Școala de Luptă sunt mai mult decât eroi; sunt potențiale arme ale țărilor care îi controlează. Rând pe rând, toți membrii armatei lui Ender sunt răpiți. Scapă doar Bean, care-i cere ajutorul lui Peter, fratele lui Ender.
Umbra marionetelor – Pământul și societatea sa s-au schimbat radical ca urmare a victoriei lui Ender Wiggin asupra Furnicilor, astfel unitatea impusa statelor aflate în război cu un dușman extraterestru s-a spulberat.
Națiunile se ridică din nou, în căutare de teritorii și influența, și mai presus de toate dorindu-și să controleze talentul și loialitatea copiilor de la Școala de Luptă.
Umbra uriașului – este romanul care încheie magistral epopeea lui Bean, mana dreapta a lui Ender în timpul teribilului război interstelar.
Bean l-a slujit pe Hegemon ca strateg și general în războaiele teribile ce au urmat victoriei lui Ender. Acum însă el și Petra tânjesc după un loc sigur în care să-și întemeieze o familie, iar pentru a-l găsi trebuie să pășească iarăși pe urmele lui Ender și să privească spre stele.
Charlie Huston – Insomnia – Într-un viitor apropiat, o boală apărută ca din senin face ravagii în rândul populației. Apărută în urma unui prion, insomnia afectează 5 procente din populația lumii. Și dacă s-ar manifesta doar prin lipsa somnului, nu ar fi o problemă. Problema devine gravă atunci când, la un an după instalarea bolii, cel bolnav moare în chinuri.
Această maladie dă naștere unui val apocaliptic de atentate care-i face pe americani să își baricadeze orașele (chiar zone din popularul Los Angeles fiind izolate de restul lumii), într-o încercare naivă de a se pune la adăpost
Ce alte cărți science-fiction ați include în această listă?
Frații Strugatki – Picnic la marginea drumului – Cunoscut și apreciat mai ales datorită fascinantei ecranizări a regizorului Andrei Tarkovski – Călăuza (S.T.A.L.K.E.R.)-, acest roman le-a adus fraților Strugațki celebritatea mondială. Cartea, apărută cu mari dificultăți în fosta Uniune Sovietică, este o alegorie politică cu conotații filosofice și etice, scrisă în cheie science-fiction, care depășește cu mult modelul scrierilor de anticipație sau al distopiilor sociografice. Prin consistența sa narativă și inteligența notării detaliilor semnificative, prin atmosfera sa metafizico-fantastică și stilul bogat și fluent, cartea fraților Strugațki e o opera epică în adevăratul sens al cuvântului.
H.G. Wells – Mașina Timpului – Fără nume, călătorul în timp își povestește peripețiile greu de crezut. Testează dispozitivul cu care ajunge în anul 802701, într-o lume în care îl așteaptă eloii şi morlocii. Acesta este doar începutul ales de H.G. Wells pentru cartea sa cea mai cunoscută.
Frank Herbert – seria Dune – Cea mai vândută serie S.F. din istorie și considerată de mulți drept cea mai bună operă a genului, saga Dune a respectatului autor american Frank Herbert a fost adaptată pentru marele și micul ecran, a dat naștere unui număr impresionant de continuări, prequeluri, bandă desenată și lucrări ale fanilor și stă la baza unei longevive și apreciate serii de jocuri computerizate, precum și a multiple jocuri de masă, de cărți și role-play.
Daniel Keyes – Flori pentru Algernon – este romanul unei ipoteze deopotrivă fantastice și terifiante: ce-ar fi dacă am avea puterea de a ne spori artificial inteligența, dacă într-o bună zi ar fi la îndemâna noastră să corectăm nu doar o imperfecțiune fizică, ci însuși creierul uman.
Arthur C. Clarke – Sfârșitul copilăriei – De-a lungul anilor, utopia din Sfârșitul copilăriei a fost considerată o expresie a pierderii individualității și o afirmare codată a unei identități colective. Romanul publicat de cunoscutul scriitor englez în 1953 invită cititorul la un exercițiu de imaginație cu totul special. În povestea lui Clarke, relația dintre om și cosmos nu este una de dominație. Ființa umana evoluează sau mai bine spus transcende într-un univers mistic.
Gerard Klein – Seniorii războiului – Romanul „Seniorii războiului” ne introduce într-un univers războinic de-a lungul spațiului și timpului, în care un soldat, Georges Corson, are misiunea să transporte pe o planetă inamică Monstrul, o ființă dotată cu puteri distructive nelimitate.
Kim Stanley Robinson – Seria Marte:
Marte roșu (1)– O sută de oameni de știinţă prestigioși, care primesc misiunea de a explora planeta Marte și de a pregăti colonizarea ei, părăsesc planeta Pământ la bordul unei nave. O călătorie fascinantă prin infinitul spațiului se sfârșește cu descoperiri spectaculoase despre viață, lume și oameni într-un univers care funcționează după legile lui. Și o carte de explorat oricând, oriunde și oricât.
Marte verde (2) – Terraformarea planetei Marte – un proiect grandios, o provocare extraordinară pentru om sau doar o joacă absurdă și arogantă de-a Dumnezeu? În Marte Verde, coloniștii încearcă să transforme planeta roșie într-un paradis al omenirii, însă tensiunile apar din doua direcții: politică și ecologie. Eterna dispută transpusă acum pe altă planetă.
Marte albastru (3) – Planeta roșie nu mai există. Acum, verde, acoperit de mări și așezări, Marte a fost în mod dramatic transformat dintr-un deșert într-un loc în care specia umană poate trăi. Singurul lucru care a mai rămas de terminat este crearea unei atmosfere respirabile și a unui ecosistem nou. În cele din urmă, Marte va deveni o nouă America, și lucrurile se vor petrece întocmai ca în vechea America.
Sir Arthur Conan Doyle – O lume dispărută – Protagoniștii romanului combat cu tenacitate şi spirit de sacrificiu necunoscutul, incertitudinea, tainele încă nedescifrate, îi animă pasiunea adevărului – vor să cunoască, să înțeleagă și să comunice. Acesta este motivul care pune în mișcare expediția întreprinsă de cei patru temerari în inima pădurilor virgine din Amazonia, însuflețiți de ipotezele și descoperirile profesorului Challenger.
- Planeta celor doi sori, de Horia Aramă – cele două feţe ale planetei Ahra; universul S.F.
- PROIECTIE DE FILM VINERI 13.11.2015 la BIBLIOTECA COPALNIC MANASTUR
Abonați-vă la:
Postări (Atom)