Ziua Culturii Naționale este o sărbătoare națională, care are loc anual în România pe 15 ianuarie cu scopul de a promova cultura, arta și efortul academic. Ziua de 15 ianuarie a fost aleasă ca Zi a Culturii Naționale, întrucât reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850 - 1889). Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. A fost poet, prozator, dramaturg și jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică – de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant și de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel. Ziua Culturii Naționale a fost stabilită prin Legea Nr. 238 din 7 decembrie 2010. Și în alte țări europene, Ziua Culturii prețuiește oamenii de cultură, reprezentativi fiecărui stat în parte. Astfel că: În Spania, Ziua Culturii Naționale este marcată de data morții lui Miguel de Cervantes; În Portugalia, ziua are legătură cu data la care s-a născut poetul Luis de Camoes; Iar în Republica Moldova, Ziua Culturii Naționale a fost stabilită de către autorități tot ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu. Motivul pentru care a fost aleasă ziua lui Eminescu drept Zi a Culturii Naționale ar putea fi acela că este poetul „nepereche” al neamului românesc ori acela că personalitatea marcantă a lui Mihai Eminescu – nu doar în literatură, ci și în jurnalism ori în filosofie – i-a impresionat atât pe contemporanii săi, cât și pe cei din generațiile următoare. Inteligența lui, cultura de nivel european, bogăția și farmecul limbajului eminescian nu au rămas neobservate, ci au fost apreciate. Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la București. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române. .

Fotografii ale lui Eminescu sunt foarte putine, fotografia de mai sus a fost realizata in anul 1869 de catre fotograful Jan Tomas, dar nu in Romania ci la Praga, acolo unde Eminescu se pregatea sa urmeze cursurile Universitatii Caroline, a doua ca reputatie din imperiul Austro-Ungar, dupa cea de la Viena. Pentru a se putea inscrie, poetul avea nevoie de o fotografie la dosar. Universitatea de la Praga l-a respins, iar poetul a plecat la universitatea din Viena. La Praga, Eminescu a facut sase fotografii de tip portret, toate in studioul lui Jan Tomas: trei ovale si trei dreptunghiulare, de dimensiunile unei carti postale. Din cele sase exemplare s-au mai pastrat doar trei, in arhiva personala a poetului sau la apropiati. Nu se stie cu exactitate soarta celorlalte trei fotografii, dar probabil au ramas la dosarele de inscriere de la facultatea din Praga si cea din Viena. Jan Tomas a fost un fotograf de origine ceha care a trait intre anii 1841—1912. A lucrat ca fotograf intre anii 1867 si 1904 si a realizat mai multe portrete ale unor personalitati ale acelor vremuri. Totusi, cea mai cunoscuta fotografie a sa ramane cea a poetului Mihai Eminescu. text Wikipedia si internet