,,Prietenii Cartilor"

Ne-am reunit ieri 14 si azi 15 aprilie 2025 la Biblioteca Copalnic Manastur impreuna cu elevii

Scolii Gimnaziale ,,Augustin Buzura" Copalnic Manastur si am pus bazele unui club de lectura care se va numi ,,Prietenii cartilor".

Următoarea întâlnire va avea loc în luna mai și am ales pentru lectură mai multe carti printre care si cartea:

   '' Pippi Sosetica" de Astrid Lindgren

Clubul de lectură va fi coordonat de Olah Nicoleta, bibliotecar Biblioteca Copalnic Manastur si doamnele profesoare Oana Chira , Mihalca Veronica si Mariana Gligan.

Recomandare de lectura ,,Biblioteca Copalnic Manastur"- Cartile Editurii ARTHUR

  Editura Arthur  se numara printre cele mai apreciate edituri  pentru copii,  cu un accent pus pe publicatiile destinate tinerilor cititori , editura propune o selectie atragatoare de titluri de beletristica si non-fictiune, atat pentru parinti, cat si pentru copii.

Editura Arthur dezvolta o varietate larga de carti adecvate diferitelor categorii de varsta si incurajeaza pasiunea pentru lectura in randul tinerilor.

Lectura joaca un rol semnificativ in dezvoltarea cognitiva si culturala a copiilor.Studiile arata ca acei copii care citesc regulat dezvolta o capacitate mai buna de concetrare, imbogatesc vocabularul, dezvolta abilitati de analiza si sinteza, si le este mai usor sa inteleaga diverse concepte.Copiii care citesc devin mai empatici si isi dezvolta abilitatile sociale superioare.

 14 MARTIE 1854 , se naste Alexandru Macedonski poet, prozator, dramaturg si publicist roman, supranumit poetul rondelurilor, insprirandu- se  din literatura franceza,  este  primul reprezentant al simbolismului in literatura romana, a sustinut modernizarea poeziei romanesti , fiind intr-o continua polemica cu junimistii.  Aceste polemici i -au afectat serios cariera literara si viata.

Poezii de Alexandru Macedonski:
Noaptea de decembrie
Rondelul rozelor ce mor 
Rondelul rozelor de august 
Rondelul lunei 
Rondelul de aur 
Rondelul crinilor 
Rondelul orașului din Indii

Versuri Rondelul lunei - Alexandru Macedonski
Rondelul lunei.

Desi pe cer e-aceeasi luna-
Dar unde e cea de-altadata
Minciuna vietei ce mă-mbata-
E azi o altfel de minciuna.

Ca si atunci, duios rasuna
Cavale-n noaptea instelata,
Si-n cer zambeste-aceeasi luna-
Dar unde e cea de-altadata?.

A ei lumina argintata
Cu roze albe mă-ncununa,
Si canta tot pe vechea struna,
Dar pentru mine e schimbata,
Desi pe cer e-aceeasi luna.

,,Cărţile ne obligă să ne petrecem timpul într-o manieră inteligentă"

    13 martie 1907se naste Mircea Eliade scriitor,istoric,filozof si profesor universitar.

Opere literare publicate in limba romana:

• Romanul adolescentului miop, roman (1928)
• Gaudeamus, roman (1929)
• Isabel și apele diavolului, roman (1930)
• Lumina ce se stinge, roman (1931)
• Maitreyi, roman (1933)
• Întoarcerea din rai, roman (1934)
• Huliganii, roman (1935)
• Șantier. Roman indirect (1935)
• Domnișoara Christina, nuvelă (1936)
• India (1936)
• Șarpele, nuvelă (1937)
• Nuntă în cer, roman (1939)
• Secretul doctorului Honigberger, nuvelă (1940)
• Nopți la Serampore, nuvelă (1940)
• Pe strada Mântuleasa..., nuvelă (1963)
• La țigănci, nuvelă (1959)
• Noaptea de Sânziene, roman (1971)
• În curte la Dionis, nuvelă (1977)
• 19 trandafiri, roman (1980)
• Viața nouă (Ștefania), roman neterminat

23 ianuarie: Ziua internațională a scrisului de mână (Handwriting Day).

         În fiecare an, în data de 23 ianuarie este sarbatorita  Ziua scrisului de mână (National Handwriting Day),  cu scopul de a ne aminti frumusețea și unicitatea acestei forme de artă, numită CALIGRAFIE, dar și necesitatea folosirii semnăturii de mână.

    Această dată, la care este celebrată Ziua mondială a scrisului de mână, coincide cu ziua de naștere a lui John Hancock, devenit notoriu datorită semnăturii sale, deosebit de lizibile și de interesante, de pe Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii. 

      Iniţiatorul acestei zile este Asociaţia producătorilor de instrumente de scris (Writing Instrument Manufacturers Association, WIMA), care a declarat ziua de 23 ianuarie drept ziua sărbătoririi „scrisului de mână”. 

     Istoria evoluţiei scrisului de mână este de mii de ani, perioadă în care oamenii au încercat să stabilească caracterul unei persoane după scrisul de mână al acesteia. În anul 1875, părintele francez Jean-Hippolyte Michon a folosit pentru prima dată termenul „grafologie”, care, astăzi, este considerat drept un domeniu de analiză a scrisului de mână.

     O contribuție importantă la teoria grafologiei a avut-o şi filosoful și psihologul german Ludwig Klages (10 decembrie 1872- 29 iulie 1956).

      Oamenii de ştiintă moderni au stabilit șapte caracteristici principale ale scrisului de mână, după care poate fi creat profilul unui om. Acestea sunt: mărimea literelor, forma şi înclinarea lor, direcția scrisului de mână, presiunea şi viteza scrisului, precum şi forma liniei de bază a rândurilor. 

          Ce spune scrisul despre personalitatea noastră? 

   - Astfel, dacă scrii literele mari, cel mai probabil ai nevoie să te simţi înţeles şi să te faci remarcat în faţa celorlalţi. Pentru tine contează foarte mult părerea celorlalţi despre tine. 

    -  În cazul în care scrii literele mici, ești o persoană cu o concentrare foarte bună și foarte determinată, dar eși mai degrabă o persoană introvertită. 

     -  Dacă scrisul tău este orientat spre dreapta, atunci înseamnă că şti o persoană sensibilă, iubitoare, sentimentală, prietenoasă şi impulsivă. Familia şi prietenii ocupă cel mai important loc în viaţa ta. 

      - Dar, dacă scrisul este orientat spre stânga, se presupune că eşti o persoană introvertită şi retrasă. 

 Specialiștii grafologi, susțin că prin interpretarea scrisului de mână al unei persoane, pot fi dezvăluite peste 5.000 de tipuri de personalitate.

„Eminescu și Poezia pentru copii " Gradinarii de la Gradinita Copalnic Manastur (dir. prof. Pop Ioan), coordonați de doamnele

educatoare, au desfășurat o oră de lectură cu ocazia împlinirii a 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Gradinarii, au recitat și au asistat la prezentarea de carte „Eminescu în ediții dedicate copiilor”, susținută de bibliotecar Olah Nicoleta.

Ziua Culturii Naționale este o sărbătoare națională, care are loc anual în România pe 15 ianuarie cu scopul de a promova cultura, arta și efortul academic. Ziua de 15 ianuarie a fost aleasă ca Zi a Culturii Naționale, întrucât reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850 - 1889). Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. A fost poet, prozator, dramaturg și jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică – de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant și de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel. Ziua Culturii Naționale a fost stabilită prin Legea Nr. 238 din 7 decembrie 2010. Și în alte țări europene, Ziua Culturii prețuiește oamenii de cultură, reprezentativi fiecărui stat în parte. Astfel că: În Spania, Ziua Culturii Naționale este marcată de data morții lui Miguel de Cervantes; În Portugalia, ziua are legătură cu data la care s-a născut poetul Luis de Camoes; Iar în Republica Moldova, Ziua Culturii Naționale a fost stabilită de către autorități tot ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu. Motivul pentru care a fost aleasă ziua lui Eminescu drept Zi a Culturii Naționale ar putea fi acela că este poetul „nepereche” al neamului românesc ori acela că personalitatea marcantă a lui Mihai Eminescu – nu doar în literatură, ci și în jurnalism ori în filosofie – i-a impresionat atât pe contemporanii săi, cât și pe cei din generațiile următoare. Inteligența lui, cultura de nivel european, bogăția și farmecul limbajului eminescian nu au rămas neobservate, ci au fost apreciate. Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la București. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române. .

Fotografii ale lui Eminescu sunt foarte putine, fotografia de mai sus a fost realizata in anul 1869 de catre fotograful Jan Tomas, dar nu in Romania ci la Praga, acolo unde Eminescu se pregatea sa urmeze cursurile Universitatii Caroline, a doua ca reputatie din imperiul Austro-Ungar, dupa cea de la Viena. Pentru a se putea inscrie, poetul avea nevoie de o fotografie la dosar. Universitatea de la Praga l-a respins, iar poetul a plecat la universitatea din Viena. La Praga, Eminescu a facut sase fotografii de tip portret, toate in studioul lui Jan Tomas: trei ovale si trei dreptunghiulare, de dimensiunile unei carti postale. Din cele sase exemplare s-au mai pastrat doar trei, in arhiva personala a poetului sau la apropiati. Nu se stie cu exactitate soarta celorlalte trei fotografii, dar probabil au ramas la dosarele de inscriere de la facultatea din Praga si cea din Viena. Jan Tomas a fost un fotograf de origine ceha care a trait intre anii 1841—1912. A lucrat ca fotograf intre anii 1867 si 1904 si a realizat mai multe portrete ale unor personalitati ale acelor vremuri. Totusi, cea mai cunoscuta fotografie a sa ramane cea a poetului Mihai Eminescu. text Wikipedia si internet

Pe 2 Ianuarie 1890, orele 13 la cimitirul ETERNITATEA ieșenii aveau să-și ia un ultim rămas bun de la marele povestitor și iubitor al acestui târg, ...ION CREANGĂ.. -Omul care ne-a înveselit copilaria cu snoavele și nemuritoarele amintiri ale copilăriei sale avea să părăsească această lume într-o prezență modestă dar care cu sigurantă l-ar fi multumit întrucât era un personaj destul de retras căruia îi displăcea fastul și opulența.. Probabil vremea urâtă a făcut să fie alături de el pe ultimul drum doar cei care l-au iubit și apreciat la adevărata valoare.. A murit în plin ajun de AN NOU în modesta bojdeucă din ȚICĂU, unde și-a petrecut momente de mare valoare alături de nelipsitul său prieten M. EMINESCU. -Dealtfel și moartea acestuia a fost unul din factorii ce aveau să-i aducă sfârsitul iar dupa moartea poetului era văzut des plângând seara pe cerdac în timp ce-i citea poeziile .. Nu se mai îngrijea de sănătate, tratamentul de SLĂNIC nu mai dădea roade, era din ce în ce mai dezinteresat de viață și sănătate iar inevitabilul s-a produs pe 31 Decembrie 1889 când un ultim atac de apoplexie( boala moștenită de la mama sa Smaranda) avea să-i fie fatal.

preluat de pe internet